Molekulal biologia

(Redirected from Molekular biologia)
Natural sientiesBiologia → Molekulal biologia


Molekulal biologia es li studio de biologia res molekules. Li fake koinsida kun altri fakes de biologia e kemie primim genetike e biokemie. Molekulal biologia chefim trakta li komprendo de interaktos inter li diversi sistemes de selule, inklusent li relatione de DNA, RNA e proteine sintese, e li lerno pro qualim disi interaktos es reglat.

Wiktionarie traduktiones del title [ dislok]

Molekulal biologes usa kelki teknikes kel es spesifika ye molekulal biologia, ma sempre plu kombina disis kun teknikes e idees fro genetike, biokemie e biofisike. Non es klari borde inter disi fakes kom esed ante nun. Disi fakes relate disiman:

  • Biokemie es li studio del kemial substanties e esential prosedos kel eventa in vivanti organismes.
  • Genetike es li studio del efektes de geneti deferos ye organismes. Tal efektes ofte bli infera fro li absenteso de normal funktione (exemplim un gene). Mutati organismes misa un o plu multi funktional partes relat li talim nomat liberim vivanti tipe o normal fenotipe. Geneti interaktos kom epistase ofte pove konfuse simpli interpretationes de tal par-frapo studios.
  • Molekulal biologia es li studio del molekulal bases del prosedos de replikatione, transkriptione e translatione del geneti materie. Li Sentral Dogmate de molekulal biologia es ke DNA bli transkripte en RNA, e tand li RNA bli translate en proteine.

Multu del laboro in molekulal biologia es quantitativ e resentim multi laboro ha bli fa an li interfasie de molekular biologia e komputal sientie in bioinformatike e komputal biologia. Depos li frui 2000 dekyare, li studio de genal strukture e funktione (molekulal genetike) ha es un ek li maxim importanti subfakes de molekulal biologia.

Multi altri fakes de biologia fokusa ye molekules, od direktim per studio lusen interaktos kom in selulal biologia e developal biologia, o non-direktim per li uso del teknikes de molekular biologia por infera historial atributes de populationes o spesies kom in populational genetike e filogenetike kel es subfakes de evolutional biologia.

General subfakes de biologia
Anatomia | Astrobiologia | Bioinformatike | Biokemie | Botanike | Ekologia | Developal biologia | Evolutional biologia | Fisiologia | Genetike | Genomike | Homal biologia |Maral biologia | Mikrobiologia | Molekulal biologia | Origine de vivo | Paleontologia | Parasitologia | Selulal biologia | Soologia | Taxonomie